Scorul la RAADS-R explicat: ce înseamnă rezultatul tău

RAADS-R este unul dintre cele mai amănunțite chestionare de autism pentru adulți pe care le poți completa singur. Cu 80 de afirmații și un scor total între 0 și 240, rezultatul poate fi greu de interpretat. În acest articol îți explicăm cum se calculează scorul, ce înseamnă pragurile, cum să citești scorurile pe domenii și ce poți face mai departe.

Pe scurt despre RAADS-R

Ritvo Autism Asperger Diagnostic Scale – Revised a fost publicată în 2011 de Riva Ariella Ritvo și colegii săi. A fost creată pentru adulții al căror autism ar fi putut trece neobservat în copilărie, adesea oameni care s-au descurcat la școală și la serviciu, dar s-au simțit mereu altfel decât ceilalți. Afirmațiile acoperă relațiile sociale, interesele și rutinele, limbajul și experiențele senzoriale.

RAADS-R întreabă despre două perioade din viața ta: prezentul și perioada de dinainte de 16 ani. Acest lucru contează, pentru că autismul este prezent încă din copilăria timpurie. Trăsăturile pe care le-ai avut toată viața indică mai clar spre autism decât cele apărute recent, de exemplu într-o perioadă de stres sau de depresie.

Cum se calculează scorul

Pentru fiecare afirmație alegi unul dintre cele patru răspunsuri:

Adevărat acum și înainte de 16 ani: 3 puncte
Adevărat doar acum: 2 puncte
Adevărat doar înainte de 16 ani: 1 punct
Niciodată adevărat: 0 puncte

Șaptesprezece dintre afirmații descriu comportamente obișnuite, non-autiste, cum ar fi „Sunt o persoană empatică”. Acestea se punctează invers, așa că „Niciodată adevărat” aduce 3 puncte. Astfel, chestionarul surprinde și trăsături pe care oamenii le descriu greu în mod direct. Toate punctele se adună într-un total între 0 și 240.

Ce înseamnă scorul total

În studiul original, pragul a fost stabilit la 65 de puncte. Dintre participanții autiști, 97% au obținut 65 de puncte sau mai mult, iar dintre participanții non-autiști, niciunul. Participanții autiști au obținut în medie aproximativ 134 de puncte, iar cei non-autiști aproximativ 26.

Pe test-autism.com descriem scorul total astfel:

0–39: foarte puțin probabil să fii o persoană autistă. Recunoști la tine puține trăsături autiste.
40–64: puțin probabil să fii o persoană autistă. Recunoști câteva trăsături, dar mai puține decât majoritatea persoanelor autiste.
65–129: probabil să fii o persoană autistă. Te afli peste pragul din studiul original.
130 sau mai mult: foarte probabil să fii o persoană autistă. Scorul tău este la nivelul mediei persoanelor autiste din studiul original sau peste ea.

Studiul original a fost făcut în clinici de specialitate, iar participanții au răspuns în prezența unui specialist. Studiile ulterioare, făcute pe alte grupuri, de exemplu pe persoane trimise la o evaluare pentru autism, au constatat că mai multe persoane non-autiste depășesc 65 de puncte decât sugera primul studiu. Multe dintre ele aveau alte afecțiuni, precum anxietate, depresie, ADHD sau tulburări de personalitate, care au unele trăsături în comun cu autismul. Așadar, un scor de peste 65 este un motiv bun să afli mai multe, dar nu este o dovadă.

Cele patru domenii

Totalul tău este alcătuit din scorurile pe patru domenii. Studiul original a propus și un prag pentru fiecare domeniu, pe care participanții autiști îl atingeau de obicei:

Relaționare socială (39 de afirmații, 0–117 puncte, prag 31): prietenii, empatie, înțelegerea regulilor sociale nescrise și cât de obositoare îți sunt situațiile sociale.
Interese restrânse (14 afirmații, 0–42 de puncte, prag 15): interese intense, nevoia de rutină și de previzibilitate și felul în care reacționezi la schimbări.
Limbaj (7 afirmații, 0–21 de puncte, prag 4): tendința de a lua lucrurile ad litteram, înțelegerea expresiilor figurate și urmărirea schimbului de replici dintr-o conversație.
Senzorial/motor (20 de afirmații, 0–60 de puncte, prag 16): deranjul provocat de sunete, lumină, texturi și mirosuri, precum și mișcările repetitive.

Domeniile îți pot spune mai mult decât totalul luat singur. Mulți adulți autiști au cele mai mari scoruri la relaționare socială și la experiențele senzoriale, dar tiparul diferă mult de la o persoană la alta. Un scor ridicat într-un singur domeniu, de exemplu sensibilitatea senzorială, poate avea și alte explicații.

Ce poate face scorul să inducă în eroare

Alte afecțiuni: anxietatea, depresia, trauma, ADHD-ul și unele tulburări de personalitate te pot face să fii de acord cu multe dintre afirmații.
Situația ta actuală: dacă treci printr-o perioadă grea, s-ar putea să te descrii mai negativ decât de obicei.
Amintirile din copilărie: poate fi greu să-ți amintești cum erai înainte de 16 ani. Dacă poți, întreabă un părinte sau pe cineva care te-a cunoscut în copilărie.
Mascarea: persoanele care și-au ascuns trăsăturile mulți ani s-ar putea să nu le mai recunoască la ele însele și pot obține un scor mai mic decât s-ar aștepta. CAT-Q măsoară acest lucru.

Ce faci cu rezultatul

Dacă scorul tău este peste 65, mai ales dacă te regăsești în multe dintre afirmațiile despre copilărie, poate merita să vorbești cu un medic sau cu un psiholog despre o evaluare pentru autism. Ia cu tine rezultatul și câteva exemple concrete din viața de zi cu zi și din copilărie. Citește ghidul nostru despre cum obții o evaluare pentru autism ca adult.

Dacă scorul tău este mai mic, dar tot te regăsești în afirmații, experiențele tale rămân la fel de valide. Chestionarele de screening nu identifică toate persoanele autiste, mai ales pe cele care maschează mult. Poți compara rezultatul și cu AQ-50, care privește trăsăturile autiste dintr-un alt unghi.

Vrei să faci testul sau să-l reiei? Fă aici gratuit testul RAADS-R.