Ce înseamnă scorul tău la AQ-50?

AQ-50 este cel mai folosit chestionar de screening pentru autism la adulți și, pentru mulți, primul pas. La final primești un număr între 0 și 50. Dar ce înseamnă, de fapt, un scor de 22, 29 sau 38? Îți explicăm aici cum se calculează scorul, de unde vin pragurile și cum să folosești rezultatul.

De unde vine AQ-50

Coeficientul spectrului autist a fost creat de Simon Baron-Cohen și colegii săi de la Autism Research Centre al Universității Cambridge și publicat în 2001. Scopul era un chestionar scurt, pe care adulții să-l poată completa singuri, ca să arate câte trăsături autiste au. De atunci a fost folosit în sute de studii și tradus în multe limbi.

O idee importantă din spatele AQ este că trăsăturile autiste există, într-o anumită măsură, la toată lumea. Toată lumea obține un scor, iar persoanele autiste au de obicei un scor ridicat. De aceea AQ-50 arată bine unde te situezi aproximativ, dar nu poate spune cu certitudine dacă ești o persoană autistă.

Cum se calculează scorul

AQ-50 are 50 de afirmații, cum ar fi „Prefer să fac lucrurile în același fel, iar și iar”. Răspunzi cu „Sunt de acord”, „Mai degrabă sunt de acord”, „Mai degrabă nu sunt de acord” sau „Nu sunt de acord”.

Fiecare afirmație aduce 0 sau 1 punct. Primești 1 punct dacă răspunsul tău indică o trăsătură autistă, indiferent dacă ești complet de acord sau doar parțial. Cam jumătate dintre afirmații sunt formulate invers, cum ar fi „Îmi este ușor să-mi dau seama ce gândește sau ce simte cineva doar uitându-mă la fața lui”, așa că acolo primești punctul dacă nu ești de acord. Asta înseamnă că intensitatea răspunsului nu influențează scorul, ci doar direcția lui.

Ce înseamnă scorul total

În studiul original:

• Adulții fără diagnostic de autism au obținut în medie aproximativ 16 puncte.
• Adulții autiști au obținut în medie aproximativ 36 de puncte.
• Circa 80% dintre adulții autiști au obținut 32 de puncte sau mai mult, față de doar 2% din grupul de comparație.

De aceea, pragul de 32 este folosit des pentru „multe trăsături autiste”. Un studiu ulterior, pe persoane trimise la o clinică de diagnostic, a constatat că un prag de 26 era mai potrivit pentru a decide cui ar trebui să i se ofere o evaluare completă. A identificat majoritatea persoanelor diagnosticate ulterior, dar și multe care nu au primit diagnosticul.

Pe test-autism.com descriem scorul astfel:

• 0–15: foarte puțin probabil să fii o persoană autistă. Scorul este la nivelul mediei populației generale sau sub ea.
• 16–24: puțin probabil să fii o persoană autistă. Ai câteva trăsături, dar mai puține decât majoritatea persoanelor autiste.
• 25–34: probabil să fii o persoană autistă. Te afli peste pragul folosit în clinici, iar de la 32 în sus și peste pragul din studiul original.
• 35–50: foarte probabil să fii o persoană autistă. Scorul este la nivelul mediei adulților autiști sau peste ea.

Cele cinci domenii

Cele 50 de afirmații sunt împărțite în cinci domenii, cu câte zece afirmații fiecare, iar pentru fiecare domeniu primești un scor de la 0 la 10:

• Abilități sociale: cum trăiești situațiile sociale și întâlnirile cu oameni noi.
• Comutarea atenției: cât de ușor îți muți atenția și cum faci față schimbărilor și întreruperilor.
• Atenția la detalii: cât de mult observi detaliile, tiparele și numerele.
• Comunicare: conversațiile, discuțiile lejere și înțelegerea a ceea ce vor să spună oamenii.
• Imaginație: cât de ușor îți imaginezi povești și intențiile altor oameni.

Persoanele autiste au adesea scoruri ridicate la abilități sociale, comunicare și comutarea atenției. Atenția la detalii este un caz aparte: și multe persoane non-autiste au aici scoruri ridicate, de exemplu cele care lucrează cu cifre, tehnologie sau design. Așadar, un total ridicat care provine mai ales din atenția la detalii înseamnă altceva decât un total ridicat distribuit pe toate cele cinci domenii.

Ce îți poate influența scorul

• Anxietatea socială și depresia te pot face să fii de acord cu multe dintre afirmațiile despre viața socială, chiar dacă nu ești o persoană autistă.
• ADHD-ul are unele trăsături în comun cu autismul, mai ales în ce privește atenția.
• Mascarea: dacă ai învățat să îți ascunzi trăsăturile, s-ar putea să răspunzi pornind de la cum te comporți, nu de la cum simți, și să obții un scor mai mic. CAT-Q măsoară acest lucru.
• Imaginea de sine: AQ-50 se bazează pe felul în care te vezi. Te poate ajuta să te gândești la situații concrete, în loc să răspunzi pe baza unei impresii generale.

Ce poți face mai departe

Dacă ai obținut 26 de puncte sau mai mult și te regăsești în afirmații, poate merita să vorbești cu un medic despre o evaluare. Dacă vrei mai întâi o imagine mai completă, poți face RAADS-R, care întreabă și despre copilăria ta. Citește ghidul nostru despre cum obții o evaluare pentru autism ca adult.

Nu uita că AQ-50 este un instrument de screening, nu un diagnostic. Doar un specialist calificat poate pune un diagnostic, după o evaluare atentă a istoricului și a vieții tale actuale. Ești gata să faci testul? Fă aici gratuit testul AQ-50.